....am fost doar o ”victima”

.....cea pe care o cunosti doar tu si putinii mei prieteni de suflet. Ai reusit sa patrunzi acolo,in sufletelul meu, sa faci parte din viatza mea, sa-mi devii prieten,k acum, sa uitzi, de serile nedormite, noptzi petrecute in fatza monitoarelor din diferite capete ale lumii, esti atit de aproape acum, dar totodata prea departe. Mii de km dar cu sufletul aici, aproape, acum 100m iar prezentza ta e mult prea indepartata, nu vreau s te critic, nici sa te impun sa faci ceva, prea multi pasi am facut inspre tine, prea mult am luat eu initziativa, ambii suntem prieteni, nu doar eu. Ma sufoca faptul ca acum din putinul timp pe care-l ai la dispozitie nu gasesti macar cele 10 minute pt o plimbare,sau pt o mika discutzie. Straniu... La timpul plecarii tale tu iarasi vei gasi timp pt a-mi scri,a ma suna, dar uite k atunci deja eu nu voi gasi acele 10 minute..... Poate fi prea tirziu.....