Home Sweet Home

sâmbătă, 25 decembrie 2010
Insfirsite ma vad sh eu acasa.
Patul ma astepta,e atit de bine sa stii ca cineva te asteapta acasa, sa te revezi cu colegii de liceu, cu prietenii din adolescenta, cu familia si rudele, e atit de bine acasa...
Am asteptat cu nerabdare sa ma vad ajunsa acasa,chiar daca stiu ca starea asta nu va dura mult, miine - poimiine poate ca voi dori sa ma reintorc la Chisinau, oricum acasa e cel mai bine...

Eu nu am fost un  copil chiar cuminte. Ai mei nu aveau posibilităţi mari, dar Crăciunul era respectat cu sfinţenie în familie. Fiind cel mai mic copil,  eram cea mai răsfăţata. Când eram mica nu puteam să dorm noaptea de emoţie, iar a doua zi după ce găseam cadourile plângeam că nu l-am văzut pe Moş Crăciun.

Acuma nu este chiar asa, singura mie imi fac cadouri sh deja nu mai cred in Mos Creciu, insa asta nu ma opreste sa vizes ,mai alesin seara de creciun...
Doresc tuturor un creciun fericit si multe realizari in viitor....
Ne vedem curind, cu cele mai super cadouri de creciun.... (pupici)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu